UE începe să implementeze un nou acord comercial transatlantic

La 21 august, UE și SUA au emis o declarație comună prin care se stabilește un nou cadru general pentru comerțul transatlantic și investiții, în urma acordului politic din 27 iulie dintre președinții von der Leyen și Trump. Declarația stabilește o cotă maximă generală de 15% a tarifelor SUA pentru majoritatea exporturilor UE, cum ar fi automobilele, produsele farmaceutice, semiconductorii și lemnul, în timp ce produsele care fac deja obiectul tarifelor națiunii celei mai favorizate (MFN) de 15% sau mai mari nu vor avea tarife suplimentare. Pentru autoturisme și piese auto, plafonul de 15% se va aplica în paralel cu măsurile UE de reducere a tarifelor la produsele din SUA. Începând cu 1 septembrie, anumite articole, inclusiv stejarul de plută și alte resurse naturale indisponibile, toate aeronavele și piesele de aeronave, produsele farmaceutice generice cu ingredientele și precursorii lor chimici, se vor confrunta cu tarifele MFN numai în cadrul unui regim special pe care ambele părți intenționează să îl extindă. UE și SUA s-au angajat, de asemenea, să coopereze în ceea ce privește capacitatea excedentară a producției de oțel și aluminiu, lanțurile de aprovizionare sigure și găsirea unei soluții privind contingentele tarifare pentru exporturile UE corespunzătoare acestor sectoare. În concordanță cu cele de mai sus, UE și-a suspendat măsurile de reechilibrare din 24 iulie la 7 august. Cu toate acestea, tensiunile au reapărut la sfârșitul lunii august, când Comisia Europeană a respins acuzațiile SUA potrivit cărora Legea privind serviciile digitale (DSA) și Legea privind piețele digitale (DMA) au vizat în mod incorect firmele americane, în timp ce președintele Trump a amenințat cu noi tarife și sancțiuni. La 28 august, Comisia Europeană a prezentat două propuneri pentru a începe implementarea acordului comercial: una pentru a elimina tarifele pentru mărfurile industriale din SUA și pentru a acorda acces preferențial pe piață pentru o serie de fructe de mare și produse agricole nesensibile din SUA și alta pentru a prelungi tratamentul fără tarife al homarului, care include în prezent homarul procesat. Propunerile includ un mecanism de suspendare care permite UE să suspende acordul în cazul în care SUA nu își respectă angajamentele.

OCDE începe analiza posibilului sistem paralel în cadrul Pilonului doi

Pe parcursul verii, OCDE a lansat analiza acordului din iunie 2025 dintre SUA și țările G7 privind scutirea companiilor americane de la plata impozitului minim global din Pilonul doi printr-un posibil regim „side-by-side” (SbS) sau „în paralel” conceput pentru a alinia sistemul GILTI al SUA la normele GloBE, sub rezerva aprobării cadrului general incluziv. Deși delegații au salutat în general angajamentul G7 față de un rezultat bazat pe consens, mulți au ridicat întrebări cu privire la structura sistemului și la potențialele implicații ale acestuia. Potrivit rapoartelor mass-media, un prim document de discuție a fost difuzat de Secretariatul OCDE, subliniind modul în care un regim SbS eligibil ar putea împiedica impozitarea acelorași venituri atât în conformitate cu normele GloBE, cât și cu cele interne, prin eliminarea regulii de includere a veniturilor (IIR) și a regulii profiturilor subimpozitate (UTPR), permițând în același timp impozitarea suplimentară pe plan intern. Criteriile de eligibilitate posibile includ impozitarea globală a multinaționalelor care intră sub incidența domeniului de aplicare la o cotă minimă convenită sau mai mare, impozitarea cotei-părți a entității-mamă principale din veniturile societății străine controlate, inclusiv din profiturile nedistribuite, și/sau acordarea de credite fiscale străine sau scutiri echivalente pentru orice QDMTT. Opțiunile de implementare luate în considerare implică tratarea regimurilor SbS ca reguli calificate de includere a veniturilor, care fac obiectul unei evaluări a cadrului general incluziv, modificând regulile model pentru a specifica derogările GloBE sau crearea unui port sigur care să impună zero impozit suplimentar în cazul în care GloBE este eliminat. Documentul de discuție a fost publicat împreună cu două documente suplimentare privind simplificarea administrării Pilonului doi printr-un port sigur al ratei efective de impozitare și ajustarea tratamentului creditelor fiscale nerambursabile bazate pe substanță economică. Delegații au fost invitați să prezinte observații scrise cu privire la toate cele trei propuneri până la 5 septembrie 2025, înainte de discuții ulterioare în cursul lunii, iar primele răspunsuri ar fi subliniat preocupările că abordarea SbS ar putea submina eficacitatea GloBE, ar dezavantaja companiile nonamericane și ar restricționa suveranitatea fiscală națională.

Ideile principale ale sesiunilor de negociere ale Convenției fiscale a ONU din august

În perioada 4-8 august, statele membre ale ONU, grupurile societății civile și alte părți interesate s-au reunit la sediul ONU din New York pentru prima sesiune substanțială de negocieri privind o convenție-cadru a ONU privind cooperarea fiscală internațională, concentrându-se în mare măsură asupra angajamentelor sale de bază. Dezvoltarea sustenabilă a devenit o temă centrală, dezbaterile legând fiscalitatea de politica de mediu, inegalitate, egalitatea de gen și drepturile omului. Delegații au discutat dacă ar trebui să înceapă cu angajamente la nivel înalt sau să convină mai întâi asupra principiilor de bază, în timp ce aspectele-cheie au inclus alocarea echitabilă a drepturilor de impozitare, mecanismele de prevenire și soluționare a litigiilor și o cooperare administrativă mai puternică. Majoritatea țărilor au încercat să amâne dezbaterea chestiunilor tehnice, în special cele privind impozitarea transfrontalieră a serviciilor, până la elaborarea celor două protocoale planificate. Printre chestiunile de concept nerezolvate se numără și dacă convenția ar trebui să semene cu instrumentul multilateral al OCDE sau să adopte în schimb modelul rapid al Comitetului Fiscal al ONU. De la 11 până la 15 august, a doua sesiune s-a mutat la protocoalele timpurii. Negocierile privind impozitarea transfrontalieră a serviciilor au examinat impozitele reținute la sursă brute versus nete, normele de legătură care nu necesită prezență fizică, datele pentru verificarea prestării serviciilor și soluționarea litigiilor. Discuțiile referitoare la protocolul privind prevenirea și soluționarea litigiilor s-au concentrat asupra domeniului său de aplicare, inclusiv asupra dilemei dacă acesta ar trebui să acopere toate litigiile transfrontaliere sau numai pe cele prevăzute de convenție, asupra modului de abordare a cazurilor fără tratatele existente și asupra includerii arbitrajului cu caracter obligatoriu. Unele delegații, inclusiv statele membre ale UE, ar fi preferat ca protocoalele să devină opționale pentru a reflecta capacitățile diferite ale țărilor. Faza de definire a domeniului de aplicare a ambelor protocoale este acum finalizată, propuneri concrete fiind așteptate la următoarele sesiuni programate pentru 10-12 noiembrie 2025 la Nairobi, 2-3 februarie și 6-13 februarie 2026 la New York. Comitetul interguvernamental își propune să prezinte proiectele de texte ale celor două protocoale și ale convenției generale a Adunării Generale a ONU în a doua jumătate a anului 2027.

Comisia Europeană lansează consultări publice privind reglementările de implementare a CBAM

Comisia Europeană a deschis la 28 august mai multe consultări publice privind trei regulamente de implementare privind mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM). Prima consultare tratează metodologia pentru perioada definitivă care începe la 1 ianuarie 2026. Metodologia constă în: – determinarea emisiilor directe încorporate pe baza emisiilor reale; – determinarea emisiilor încorporate pentru energia electrică; – determinarea emisiilor indirecte încorporate; – valorile implicite pentru bunuri, altele decât energia electrică, care trebuie utilizate atunci când emisiile încorporate nu se bazează pe emisiile reale. Cea de-a doua consultare publică se referă la modul în care certificatele mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) care urmează să fie predate de declaranții autorizați în materie de CBAM trebuie să fie ajustate pentru a reflecta măsura în care certificatele din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) sunt alocate gratuit. În cele din urmă, Comisia Europeană solicită feedback cu privire la normele de conversie într-un număr corespunzător de certificate CBAM a prețului emisiilor de carbon plătit într-o țară terță pentru emisiile încorporate declarate, luând în considerare orice formă de compensare disponibilă în țara respectivă care are ca rezultat o reducere a prețului. Adoptarea acestor legi este planificată pentru T4 2025. Cele trei consultări publice se vor încheia la 25 septembrie 2025.

Următoarele activități ale subcomisiei FISC

Subcomisia FISC a Parlamentului European va relua activitățile la jumătatea lunii septembrie cu o misiune în Nicosia, Cipru, în perioada 16-17 septembrie, condusă de președintele FISC, eurodeputatul Pasquale Tridico. Delegația se va întâlni cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Departamentului Fiscal, parlamentari și părți interesate din mediul de afaceri, sindicate, mediul academic și societatea civilă pentru a discuta despre provocările fiscale internaționale, inclusiv reforma celor doi piloni a OCDE, implementarea legislației fiscale a UE, măsurile anti-abuz, schimbul de informații, simplificarea sistemelor fiscale, competitivitatea, stimulentele și impozitarea energiei. În perioada 23 septembrie, în intervalul orar 15:45-17:00, subcomisia va organiza o audiere publică, examinând impactul măsurilor recente ale SUA asupra competitivității UE, pilonul doi al OCDE, potențialele taxe pentru serviciile digitale ale UE, precum și efectele mai ample asupra cooperării fiscale internaționale și răspunsurile politicilor UE pentru a-și proteja interesele. În plus, subcomisia intenționează să contribuie la dezbaterea „celui de-al 28-lea regim” prin implementarea unui studiu privind „fezabilitatea unui al 28-lea regim fiscal în sprijinirea competitivității UE”, astfel cum s-a decis în cadrul ședinței coordonatorului său din 16 iulie.

Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.